Acolo unde-i capăt de drum

Acolo unde-i capăt de drum

Ies pe afară,

e târziu,

nu-i nimeni,

Doar foşnetul frunzelor

putrezite sub

tălpile mele goale,

în pustiu.

 

Acolo unde-i capăt de drum,

vine toamna.

Acolo unde-i capăt de noapte

În zorii umbriţi

de stelele reci,

sunt visele mele.

 

În urma

paşilor mei

se aude un pian

al cărui cântec

de rămas bun

a uitat să mai înceapă

pentru că niciodată

n-a înţeles cum se simte viaţa fără tine.

Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns

Follow by Email
Facebook
Facebook
Instagram
%d blogeri au apreciat: