Aproape de fiinţa mea

Aproape de fiinţa mea

Vreau să gust din viaţă, să simt tot pulsul lumii, să mă lupt cu întunericul, simţind cum pământul creşte sub picioarele mele.

… Şi sunetul ploii cum loveşte frunzele.. şi apa care îmi intră pe sub cămaşă şi cerul cu stelele risipite de pe cerul unui Ianuarie încremenit şi rece.

Şi străzile.. ador să mă plimb pe străzi neştiute, rătăcind, cu copii care se joacă la apusul soarelui.Şi cărţile.. cărţile pe care nu le-am citit niciodată şi care ascund atâtea poveşti pierdute în timp.

Ah, mirosul cărţilor şi al ploii, mirosul de cerneală proaspătă şi parfumul florilor şi al pământului ud; mireasma dimineţii şi al aerului curat de munte şi de lume trezită la viaţă! mirosul mării şi al viselor pierdute, nostalgie. Mirosul de cafea şi mireasma amintirilor!

Acestea sunt cele mai apropiate de fiinţa mea; mă îmbată şi mă bucură până la extaz.

Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns

Follow by Email
Facebook
Facebook
Instagram
%d blogeri au apreciat: